BLOGGER TEMPLATES - TWITTER BACKGROUNDS �

luni, 10 ianuarie 2011

Random ...



"Noapte buna, om! Si ..."

"Noapte buna si ... si eu!"

Prea multi si-uri, prea multe cuvinte, prea multe cuvinte "prafuite". Inca imi aduc aminte, inca imi vine sa vorbesc despre asta. Pfoai, atat de greu sa nu vorbesti despre ceva ce este permanent in mintea ta ... Trebuie sa marturisesc ca imi este dor, da, imi este. Imi este dor sa-l stiu ... acolo! Spun ca este bine, incerc sa fiu rautacioasa, ironica, pasiva etc. dar ... pot abia acum pot sa spun ca nu sunt conceputa pentru a fi asa. Insa, tind sa cred ca atata timp cat nu exista factorul perturbator principal, pot fi cum vreau, pot zice ce vreau, cui vreau, cand vreau. :). Cateodata a purta masca asta este de-a dreptul obositor! Cu ce te ajuta sa fi puternic doar la exterior cand, din contra, la interior esti ... facut praf? Nu! E prea mult spus. Esti demoralizat.

Cineva mi-a spus sa privesc in interiorul meu, sa analizez fiecare intamplare prin care am trecut, fiecare cuvant pe care l-am spus, fiecare actiune pe care am reusit sa o duc la bun sfarsit!
Bun! Am facut asta, dar tot simt ca lipseste ceva.
Vreau sa cred ca nu stiu ce!
Am citit undeva ca fiecare om are haosul lui personal. Am incercat sa il ignor pe al meu apoi m-am ratacit prin el ... iar acum, daca mai am timp, sa fac putina ordine!

Iar acum ca tot a venit vorba de timp, cineva sa-l opreasca pentru o luna! Vreau sa plec, chiar vreau, dar totusi ... as mai amana un pic momentul din N motive! Imi e greu sa plec acum, tot timpul mi-a fost frica de ruperile astea, deja imi e dor de mama si tata, de randul de la fereastra, de diriga care se intoarce in clasa doar pentru a-mi stinge mie becul [de asta va iubesc!], de chiulit ... Ooof ... Sunt atatea amintiri, emotii, intamplari ... Bucurestiul sau Timisoara sa mai astepte!

Si uite asa revine sentimentala pe locul 1!

duminică, 9 ianuarie 2011

Sacra si nerusinata naivitate a tineretii! ...



Au trecut toate ...

Craciunul, Revelionul, tot.
Partea proasta este ca nu am simtit in niciun moment prezent spiritul sarbatorilor. Nici de impodobitul bradului nu ne-am ocupat ca in anii trecuti. Parca nici nu m-am bucurat de cadouri, petreceri, olindat profesori, pierdut timp pe afara cu ele, cele de care ma voi desparti peste cateva luni.
Stiu oare sa ma mai bucur de ceva? Ma simt mai mereu obosita, ma plictiseste totul, mi-e foarte lene, mi-e lene sa si respir si nu exagerez si ... si vreau sa sufar de amnezie! :D.

Si ma enerveaza EA, ea care este naiva, trist de naiva ... Ea care inchide ochii la orice, stiind ca are adevarul exact in fata, dar ar fi imposibil sa treaca peste cuvantul lui!
E posibil sa faci toate astea din dragoste adevarata? Sa nu ai demnitate, orgoliu, mandrie? Sa renunti la tot ce este rational? Nu o sa fiu ipocrita si o sa zic ca odata si raspunsul meu era "da", un "da" clar, dar dupa cum am spus la inceput "au trecut toate ...".
Imi pare rau pentru ea, pentru ca un moment placut se plateste inzecit. De fiecare data parca ii cresc aripi, dar acum stie cat plumb are in picioare.

Nu as mai fi dispusa sa dau totul pentru o persoana, indiferent cine ar fi ea/el ...
Recunosc, am devenit rautacioasa in ceea ce priveste sexul opus! ...
Nu sunt o nenorocita si nu spun ca "nimeni nu merita, ca toti sunt niste nenorociti" [replica fetelor ranite] ci din contra, ca eu sunt cea defecta. Nu mai am rabdare, m-am obisnuit asa! :).
Nu spun ca ma pricep sa fiu singura, cer mai mult de la viata decat pot eu sa-mi ofer. Trebuie sa mai lucrez la tot ceea ce tine de vointa si motivatie.

Ca o antiteza, este de apreciat "cealalta eu". Probabil atata timp petrecut impreuna si-a lasat amprenta asupra comportamentului. Amanoua eram la fel, amandoua ne-am schimbat! Este pasiva, totusi o afecteaza parerea celorlalti. Tind sa cred ca ii place sa traiasaca dupa teoria "Te tachinez urat de tot sa-ti arat ca-mi pasa". Daca respectivul a trecut testul, atunci vorba `ceea: "you go girl! " :).
Ceea ce mai vroiam sa adaug este ca multor lucruri le-am aflat valoarea abia cand le-am simtit lipsa.

"La ce-ar servi atunci sa te lasi dominat de niste amintiri care vor sa acapareze totul si care mai au si defectul de a fi incapatanate? Ele nu fac decat sa tetina in loc."